Alec Sandor

Odata un coleg de breasla mi-a zis ca: “A implica pe altcineva in finalizarea unei piese e ca si cum ai lasa pe altul sa termine in locul atunci cand faci sex.”

Nu pot sa fiu deacord cu el atata timp cat cred ca muzica e facuta sa fie impartita cu cei din jur.

NMC cunoaste personajele si a simtit ce-i trebuia piesei. Restul e doar muzica.

“Little Dreams” e povestea unei micute artiste si a printului ei.

Duminica am cantat-o iar @lex a fost pe faza.

Muzica & versuri: Alec Şandor / NMC
Filmare: @lex
Locaţie: Violeta’s Vintage Kitchen, 15 noiembrie

In curand am sa adaug versurile, “ştima” si… speram cat mai repede si o varianta de studio.

Tot duminica a fost si premiera unui nou set-up:

• chitara electrica

• + amplificatorul (de acustica) Marshall AS100D
  
• + procesorul G-Major de la Tc Electronic.

Mi-ar fi placut sa aflu si parerea altora referitor la sound, dar din pacate din inregistrarea aceasta e greu sa-ti dai seama.

Cert este ca Alexandra nu mai vrea sa se intoarca la chitara acustica .

Acusi vom avea parte de aparitie live, pe youtube a lui Joe Satriani.

Eu inca mai sper sa-l vad in Romania.

Suntem în 2008. 

În unele privinţe România nu e. Poate doar uitându-ne în calendar.

Azi am constat asta pe pielea noastră.

Reamintesc: piesa noastră “Ascultă-mă“, locul 2 in semifinalele Batle of songs, trebuia sa ajungă azi şi la urechile telespectatorilor. Din diferite motive, care cică ar fi ţinut fie de regulamentul concursului, fie de condiţiile tehnice care nu ni se puteau oferi, nu s-a mai întâmplat. Aşadar, după o săptămână de “negocieri”,  ne-am trezit cu 10 minute înainte de începerea emisiunii că avem doar două soluţii:

1. Voce peste negativ – Refuz afirmat cu o săptămână înainte, tocmai pentru ca într-o emisiune mai veche nu s-a putut asigura un sunet decent.

2. Playback – Nu facem!

Drept urmare, n-am luat frumos jucăriile (procesorul de chitară G-Major – special adus pentru a uşura munca sunetistului + chitara electroacustică Ibanez- în caz extrem ar fi putut fi preluată cu microfon) şi ne-am vazut de drum.

“Ne cerem scuze că… avem principii!”

Iată şi piesa pe care ne-ar fi plăcut să v-o cântăm:

Acum nu pot să nu mă întreb cu ce extratereştri (la sunet) şi cu ce buget s-a realizat în 19.. această emisiune în care Les Paul şi Mary Ford cântă PE BUNE:

Sau poate au transmis alb-negru ca sa rămână mai mult loc pe ţeavă pentru sunet.

Cum ar fi ca atunci când mergi cufundat în gândurile tale, ca un roboţel te întorci de la serviciu, pe acelaşi drum deja învăţat… cu muzica dată cât mai tare în căşti (nu de alta, dar trebuie să acoperi gălăgia făcută de claxoane… )

Dintr-odată, aceeaşi piesă se aude parcă din ce în ce mai tare pe măsură ce înaintezi. Acelaşi ritm, aceleaşi sunete devin din ce în ce mai reale cu fiecare pas. Imaginile pe care ţi le-ai proiectat în minte de fiecare dată când o ascultai devin din ce în ce mai clare, o dată cu suntele pe care le simţi tot mai aproape.

Ridici privirea şi-i vezi în faţa ta.

Pentru mai multe detalii: http://vai.com/News/index.html